Tac… si

tac… si pasesc usor,
e noapte, timpul trece!
te simt cum sufli-n spate, cand treptele cobor,
ajuns in fatza usii nu stiu ce se petrece.

tac… si stropesc lumina,
ating plapande chei,
fragmente fara voie surprinde-acum retina
imbujorand culoarea pe sub rochia ei.

tac… si-ti aud iar vocea,
in camera rasuna,
se-mbina iar cu glasul pisicii ce torcea
ca sa-mi opreasca suflul, caci fulgera, nu tuna.

tac… si ma las pe spate,
tu, tot pe pat, deasupra
ma-nmoi ca sa inghet, in valuri fara ape
trairi fara de pas, caci ti-am cazut asupra…

3 comentarii

  1. maia1986 said,

    ianuarie 15, 2008 la 9:55 pm

    nu te reprezinta tacerea…tie iti plac cuvintele, faptele, zambetele!

  2. aimoe said,

    ianuarie 15, 2008 la 11:12 pm

    imi plac astea, dar stii bine ca si tacerea. sunt unele momente in care nu scot niciun sunet si ii cam sperii pe cei din jur ;))

  3. Maia said,

    ianuarie 16, 2008 la 1:03 am

    da, stiu foarte bine asta, dar sunt alte chestii care misca pentru tine =)) sper ca nu am fost rautacioasa la aceasta dezvaluire 😛

    sunt momente in care taci, dar ai o fata destul de expresiva ca sa isi dea lumea seama ca esti cam plouat :))


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: