Reprost

ploua iar…

si ma gasesc din nou un calator printre idei. ma pierd in sirul boabelor de apa cu fiecare pas, cu fiecare avant grabit al sunetelor ce imi inunda timpanul. pana si vantul sta sa imi astepte reprosul, sa nu imi tulbure ocara.

a fost inca o zi in care lantul proastelor situatii s-a continuat la infinit. parca fiecare za ce il intregeste imi vine perfect ca o manusa, iar catifeaua ei incepe sa ma zgarie. de ce atunci cand vreau sa uit o neplacuta ma imbratiseaza o alta cu mai mult drag ?

am vrut sa strig, sa-njur si sa blestem! am vrut sa-nlatur norii cenusii, c-un zambet sa-i inlocuiesc. dar parca si el a fost destul de palid, destul de lipsit de vlaga. am incercat sa stau drept ca o pluta ce nu se vrea unduita de nici un val, dar pestii ce-mi inconjurau existenta au inceput sa traga de momeala… si-n jos m-am dus !

iar cand m-am ridicat, m-am ridicat in ploaie… acesta ploaie care pana la urma s-a gasit a fi cel mai bun remediu pentru lipsa mea de vitalitate.

sper ca maine sa treaca mai repede ca azi !

Un comentariu

  1. Maia said,

    decembrie 12, 2007 la 2:01 am

    cred ca stiu momentul cand ai vrut sa incepi sa te razboiesti cu lumea intreaga…iti doreai atunci sa castigi lupta, dar viata ti-a aratat ca nu toate luptele se termina cu o victorie si te-ai retras in banca si ai facut ce stii mai bine-ai desenat!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: