Gri inegal

m-am intalnit din nou cu acea ora blestemata in care ideile imi curg in nestire si nu reusesc sa opresc nici una care sa imi fie de folos. azi a fost inca o zi in care soarele si-a pierdut nuanta si s-a inecat in marea de fum ce a cazut peste noi.

cam tot ce a tinut sa defineasca aceasta zi a fost o culoare stearsa, o culoare plina de tristete si lipsita de expresivitate. tot ce putea sa iti ofere era un simplu si marunt dus rece intr-o mare de gri.

pasii erau pustii in drumul lor bine definit, oamenii erau cazuti intr-o somnolenta rupta parca din dorintele lor onirice, in timp ce eu imi plimbam de colo colo gandul mult prea energic pentru situatia de fata. priveam cu o liniste apasatoare tot ce imi intalneau ochii si salutam cu zambete orice sunet imi facea timpanul sa vibreze. intrasem parca intr-o usoara transa, hipnotizat de inlantuirea culorii statice ce descriau autovehiculele care completau peisajul.

infernul automobilistic, pe care il traim zilnic, intareste si mai tare imaginea deja mult prea stearsa a pitorescului Bucuresti. ajung uneori sa cred ca reprezinta curcubeul nuantelor de gri si ca dezvoltam aceasta nuanta cu fiecare pas…

poate totusi maine va fi din nou soare…

astept…

Un comentariu

  1. maia1986 said,

    noiembrie 24, 2007 la 12:47 pm

    la fel ca ieri, si aceasta zi e imbracata in gri, un fum de ceata ce ne imbraca in tristete.de dimineata, singurul punct de culoare erau niste pescarusi pe cheile dambovitei- m-au dus cu gandul la soarele dupa care ravnesti tu.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: