de praf e plin umarul meu si ingerul ce-l port pe el
cand vant granulic imi tot umple in goluri de habar
si lacrimi, rauri, imi tot curg, etern zadar !
caci in eter am levitat, fara de zel.
in negura de ceas si pulberi am ingropat cuvantul
si am zdrobit cu gesturi crude al tau dezinteres
ce m-a facut sa ma revolt, nevralgic interes !
asa ca vreau sa iti vorbesc de-acum, ca si mormantul !
